Vin Rosu Tenuta Sant'antonio Ripasso "monti Garbi" Valpolicella Superiore

Tenuta Sant’ Antonio Ripasso ”Monti Garbi” Valpolicella Superiore 2016 Producător: Tenuta Sant’ Antonio - Veneto, Valpolicella Soi: 70% Corvina și Corvinone, 20% Rondinella, 10% Croatina și Oseleta - struguri culeși manual Culoare: roșu-rubiniu închis Miros : o surprinzătoare explozie de fructe roșii de pădure și cireșe Gust : proaspăt, catifelat, învăluitor, fructat și taninos, cu o dulceață ușoară, arome puternice și postgust picant Recomandări gastronomice: paste cu carne și sos ragout sau sosuri italiene, carne albă fiartă sau prăjită, brânzeturi semi-maturate Alcool : 14% Aciditate: 5,6 g/l Zahăr rezidual: 6 g/l Temperatura de servire: 14-16°C Potențial de învechire: 10 ani Număr de sticle produse: 200.000 Batonaj: o dată pe lună, până în luna octombrie a anului următor recoltei. Maturat 15-16 luni în butoaie de 500 litri, 30% noi și 70% la a doua folosire. Ediția 2014 - Golden Glass - Gyllta Glasid 2016 Ediția 2012 - 89 Puncte Parker: ”Valpolicella Superiore Ripasso Monti Garbi 2012 este o propunere extraordinară pentru o gamă de bază, care vine la un preț foarte accesibil. Găsiți aici calitatea fructului identificată de regulă cu Tenuta Sant'Antonio, precum și intensitatea îndrăzneață caracteristică stilului casei. Tonurile de fructe negre – vișine și mure – fac trecerea către condiment, gudron și piele.” Ediția 2011 - 90 Puncte Parker: ” Valpolicella Ripasso Superiore Monti Garbi 2011 este o expresie opulentă care demonstrează o grijă foarte mare față de tehnica de dublă fermentare a Ripasso. Iubesc liniile clare ale acestui vin. Notele ferme de fructe de pădure și cireșe coapte la soare funcționează ca niște grinzi care leagă greutatea și intensitatea. Forța proverbială a vinului e îmbrăcată într-o mănușă de mătase. Beți-l între 2014-2018. Cei patru fantastici frați Castagnedi fac unele dintre Amarone-urile mele preferate.” *** Vinuri din Lumea veche adaptate la epoca Lumii Noi ”Pentru noi, echilibrul este cel mai important. Amarone trebuie să-ți dea senzația de struguri copți, fără a fi dulce.”, crede Armando Castagnedi Patru frați și o mare dragoste pentru vin – așa se prezintă Armando, Paolo, Tiziano și Massimo Castagnedi, producătorii unora dintre cele mai spectaculoase vinuri din Valpolicella și Soave. Și-au asumat un rol de pionierat în complicata lume a vinului italian, mizând pe calitate și respect pentru natură. Au ieșit pe piață în 1995. Succesul a fost rapid, vinurile fiind imediat remarcate și premiate de cele mai respectate foruri italiene: Gambero Rosso, Duemilavini, Bibenda, Espresso. A urmat succesul internațional, declanșat de prima evaluare a lui Robert Parker, Wine Advocate : 93 de puncte pentru Amarone Campo dei Gigli 2003. Același Campo dei Gigli, dar 2008, a fost cel mai bun Amarone de la Vinitaly 2014, câștigându-și dreptul de a fi mai scump decât Masi Costasera 2008. Și ștacheta nu coboară. Povestea celor patru frați fantastici începe în viile tatălui lor, Antonio, din San Zeno di Colognola ai Colli. Au muncit de mici în vie și au moștenit neodihna unui tată care, la 87 de ani, continuă să muncească la linia de îmbuteliere. Au învățat să inoveze, lucrând ca și consultanți pentru multe podgorii cărora le-au oferit soluții salvatoare mergând de la managementul viei la alegerea butoaielor. Apoi, a venit momentul să se întoarcă acasă. Experiența acumulată le-a dat curajul să pornească pe propriul drum. în 1989 au cumpărat 30 de hectare lângă Mezzane, care, împreună cu cele 20 ale tatălui lor, au devenit Tenuta San’Antonio. Situată la locul de întâlnire a regiunilor Soave și Valpolicella, podgoria beneficiază de mediul ideal: dealuri numai bune pentru creșterea strugurilor, cu un sol bogat în calciu, calcar și cretă. Dărnicia naturii e completată de pasiunea și expertiza celor patru frați care au ajuns rapid să ocupe un loc invidiat în cercurile viticole din Italia. Provocarea de a face propriul vin nu a fost una ușoară, dar cei patru frați i-au făcut față cu brio. Erau hotărâți să-și facă un nume prin calitate și profesionalism. Decizia de a planta vițe noi alături de cele vechi și de a construi o cramă în regiunea Monte Garbi (”acru” sau ”dur”, în dialectul locului) s-a bazat pe curaj și simț al afacerilor – alte două calități de care frații Castagnedi nu duc câtuși de puțin lipsă. Chiar de la început, podgoria a fost gândită ca punte între trecut și viitor. într-un moment în care vinul italian nu se bucura de recunoașterea internațională de azi, Valpolicella era cvasi-necunoscută, viile erau neglijate, butoaiele și pivnițele erau vechi și obosite, frații Castagnedi au făcut totul altfel: vițe plantate foarte aproape una de alta pentru a le face să concureze pentru nutrienții din sol, sistem de conducere Guyot, plante îngrijite creangă cu creangă, randament mic per plantă, culegerea manuală a ciorchinilor, selecționarea riguroasă a strugurilor și păstrarea lor în condiții de curățenie meticuloasă de la cules până în cramă, folosirea de butoaie franțuzești noi, plus maturarea